Strzegowa

Adresa:

Strzegowa

GPS:

50° 25' 34.1184" N 19° 42' 22.2768" E

La marginea districtului Olkusz, la frontiera lui de nord se află satul Strzegowa. Situată pe drumul care leagă Wolbrom cu Pilica, a fost menţionat în documente deja în anul 1398, unde s-a menţionat despre preotul Jana de la Strzegowa. Satul de la început aparţinea moşiei Pilica. Merită să ştiţi că la sfârşitul sec. XIII şi începutul sec. XIV în această regiune a existat un sistem de apărare puternic, din care făceau parte: castelul Smoleń, fortificaţiile nefinalizate de pe Stâncile Ceasului, pretinsul turn fortificat de pe Muntele şi o aşezare de pe Muntele Grodzisko. În sec. XV în  Strzegowa a fost construită biserica gotica Înălţării Sfintei Cruci din cărămidă, extinsă în secolul XVIII şi decorată în stilul baroc. În sec. XVI în minele locale au fost excavate minereuri de argint şi fier. În anii 1939-45 în pădurile mari din jurul Strzegowa a activat unul dintre cele mai puternice grupuri de partizani. Satul şi împrejurimile aparţin Văii Dolinie Wodąca, care constituie unul dintre cele mai pitoreşti fragmente ale Parcului Jurasic "Cuiburi de Vulturi". Această zonă face parte din lanţul Smoleń-Niegowonice, traversat de numeroasele văi uscate.

Iubitorii de impresii turistice sunt invitaţi să viziteze Peştera Luminoasă (Jasna) situată în apropierea satului. De fapt, este vorba de două peşteri separate. Prima este o galerie mare cu orificii în plafon. În partea se de vest se află un coridor care urcă abrupt în sus. Apoi tunelul cu plafon parţial prăbuşit duce la cealaltă peşteră denumită Vizuinele de Vulpe. Aproape întregul interior al peşterii este luminos- de aici provine denumirea acesteia. Peştera a fost de mult cunoscută şi vizitată. Primele lucrări arheologice au fost realizate aici la începutul sec. XX. Pe fundul stâncos au fost găsite rămăşiţele animalelor (cum ar fi ursul peşterilor), materialele din paleoliticul inferior şi din neoliticul. Descoperirile din  paleoliticul superior ( 30 mii de ani î. Hr.) sunt apreciate de către cercetători ca aparţinând culturii aurignaciene.

sursa: Administraţia Districtului Olkusz