Bydlin – oraşul uitat

Adresa:

Bydlin

GPS:

50° 22' 50.7288" N 19° 38' 53.8692" E

Bydlin este un sat cu o biserică parohială. În secolul XVIII a aparţinut familiei Męciński. Biserica de lemn a afla aici deja în anul 1747, la locul acesteia, după ce a ars , a fost zidită alta în anul 1865. Puţin oameni ştiu că satul a fost cândva un oraş. Dreptul de cetate a obţinut între anul 1375 şi 1404  Denumirea Bydlin a fost deja menţionată de Jan Długosz în cronicile sale. Ultima referire la „municipiul Bydlin" provine din anul 1530. În sec. XVI sat număra 4,5 lanuri ţărăneşti (unitatea de măsură a suprafaţei pământului) şi 3 gospodării cu teren arabil. La parohia Bydlin aparţineau 3 sate, locuite de 175 de familii. În această perioadă voievodul din Cracovia Mikołaj Firlej din Dąbrowica, ca urmare a prăbuşirii vechii biserici Sf. Margareta, a ridicat, pe dealul din apropiere, pe ruinele unui castel mic biserica Sf. Cruce. Localnicii nu au acceptat acest templu şi au construit o capelă proprie în locul vechiei biserici. Din anul 1613 provine prima despre existenţa şcolii rurale în Bydlin.

Bydlin nu a fost ferit de nicio furtună mai mare a istoriei. Prin Bydlin a trecut generalul Burchard Miller cu armata suedeze în drum spre Jasna Góra în anul 1655 arzând biserica Sf. Cruce. Înscrisurile parohiale spun că a staţionat aici regele Jan III Sobieski în timpul expediţiei având ca scopul eliberarea Vienei (1683). În noiembrie 1914, între Bydlin şi a Krzywopłoty a avut loc bătălia între legionarii lui Józef Piłsudski cu ruşii. Este, de asemenea, cunoscut faptul că în anul 1938 a fost deschisă aici o şcoală şi a existat un club cu ansamblu folcloristic. A trecut aici frontul celui de al II-lea război. În Bydlin s-au desfăşurat luptele armatei poloneze cu germanii în septembrie 1939 , precum şi ale germanilor cu armata sovietică în iarna anului 1945. Din perioada acestor lupte s-au păstrat tranşee împrăştiate prin câmpuri, păduri şi pe dealul castelului. Un element important al istoriei localităţii Bydlin constituie mişcarea de rezistenţă în timpul celui de al II-lea război. Aproape în întreaga perioada de ocupaţie a activat în pădurile Munţilor Bydlińskie o diviziune a Armatei Teritoriale, cunoscute sub denumirea diviziunea lui „Hardy”, care spre sfârşitul ocupaţiei a intrat în componenţa grupului „Surowiec". Din diviziune făceau parte, de asemenea, locuitorii din Bydlin, şi populaţia locală în mod activ îi oferea ajutor.

În anul 1955 în satul s-a deschis o bibliotecă şi un cinematograf rural. La sfârşitul anilor 50 şi începutul anilor 60 ale secolului XX a fost creată o şcoală agricolă în care se predea bazele agriculturii şi creşterii animalelor. În anii şaizeci ale secolului XX , în cadrul muncii comunitare, a fost ridicat un centru local de sănătate publică, o staţie de alimentară cu apă şi un complex sportiv pe lângă Grupul Popular Sportiv Legion-Bydlin. În anii 70 şi 80 ale secolului XX a fost pus în funcţiune apeductul, linia de transport de gaze şi remiza formaţiei de pompieri voluntari. La aniversarea a 85 de ani de la bătălia de la Krzywopłoty în şcoala din localitate s-a deschis o cameră memorială.

La cimitirul din Bydlin, în prima duminică ce urmează după ziua 11 noiembrie, la poalele monumentului situat lângă mormintele Legionarilor, are loc ceremonia de comemorare a restabilirii independenţei în Polonia. Prima astfel de manifestare a avut loc la aniversarea a 24 de ani de la bătălia de la  Krzywopłoty în data de 22.11.1938. În timpul ocupaţiei şi după război  organizarea acestui eveniment a fost interzisă. Tradiţia a fost relansată în anul 1983, iar manifestările au loc fiecare an până-n prezent. În timpul ceremoniei este desfăşurată slujba religioasă în aer liber cu participarea episcopului diocezei Sosnowiec, capelanului militar, companiei do onoare al Armatei Poloneze şi altor personalităţi respectabile. Evenimentul este desfăşurat sub patronajul voievodului – anterior din Katowice, iar în prezent voievodului regiunii Małopolska.

sursa: www.gmina-klucze.pl